Fondatorul trupei Epica despre inspiraţie, psihologie şi noua ordine mondială
După trei ani de la prima reprezentaţie în România, rockerii olandezi de la Epica au susţinut recent un concert sold-out în clubul Silver Church din capitală.
Timp de aproape două ore, peste 700 de fani s-au lăsat purtaţi de sound-urile pieselor de pe albumul "Design Your Universe", promovat în cadrul unui turneu şi în Olanda, Germania, Finlanda, Franţa, Elveţia, Cehia, Italia, Belgia şi Marea Britanie.
Mark Jansen, fondatorul trupei Epica, a acordat un interviu în exclusivitate pentru România Liberă în care a vorbit despre albumul "Design Your Universe", despre noua sa trupă MaYaN şi despre pasiunea lui pentru psihologie.
R: Am făcut cunoştinţă cu muzica voastră în 2003 când aţi lansat "The Phantom Agony", iar de atunci până în prezent, la "Design Your Universe", aţi trecut prin nişte schimbări de componenţă şi de muzică. Cum priveşti toate acestea?
Mark Jansen: De fapt nu am avut atât de multe schimbări. Doar două, în cât timp? Opt ani? Am fost destul de constanţi.
R: Cum aţi ajuns de la sound-ul general al muzicii de pe "Phantom Agony" la sunetul de pe "Design Your Universe"?
M. J: În parte din cauza lui Isaac Delahaye (n.a. chitară) şi a lui Arien van Weesenbeek (n.a. tobe) care ni s-au alăturat ulterior şi care sunt orientaţi mai mult spre death metal. Au adus cu ei o adiere nouă şi au făcut muzica un pic mai dură. Dar şi noi ne doream să facem astfel de muzică, deci a fost o combinaţie de factori. Chiar şi cu vechea componenţă muzica ar fi devenit mai dură, dar prin alăturarea celor doi acest lucru a fost mai uşor de realizat.R: La începuturile formaţiei aţi decis să porniţi de la o muzică cu influenţe orientale şi să ajungeţi la ceva mai dur?
M.J: Eu nici nu mă gândesc la asta. Pur şi simplu mă las purtat de val.
R: Într-un interviu în noiembrie spuneai că aţi început să lucraţi pentru noul album. În ce direcţie încerci să duci Epica cu noul material discografic?
M.J: Atunci când mă apuc de scris nu mă gândesc unde voi ajunge. Dacă este un material bun, îl includem pe album. Abia apoi realizăm că noul album sună diferit faţă de anteriorul.
R: Cum decideţi ce veţi include pe album?
M.J: Lucrăm cu Sascha Paeth (n.a. producător Avantasia, Edguy, After Forever, Rhapsody of Fire, Kamelot, Angra). Lui îi prezentăm întotdeauna toate piesele. El este cel care spune "Acest cântec este bun, acesta nu".
R: Deci folosiţi o terţă persoană.
M.J: Da. După un timp nu-ţi mai dai seama care piesă este bună sau nu, pentru că lucrezi la ele de un an şi le ai deja întipărite în memorie.
Iar el vine cu o viziune proaspătă, priveşte totul dintr-o perspectivă nouă şi astfel poate spune ce sună bine şi ce nu.
R: Şi tot cu el ai lucrat şi pentru MaYaN.
M.J: Da, acest tip este un geniu! Îmi place să lucrez cu el, pentru că ştie exact ce putem face noi, iar noi ştim exact de ce este el în stare. Acest lucru funcţionează într-un mod grandios. Este una dintre cele mai plăcute persoane pe care le-am cunoscut vreodată şi este foarte talentat. Nu aş vrea să schimb nimic pentru că formăm o echipă minunată şi face o treabă foarte bună.
R: Referitor la MaYaN, de ce ai decis să îl porneşti ca pe un proiect separat şi nu ca următorul album Epica?
M.J: Dacă ar fi fost următorul proiect Epica, cred că Simone (n.a. Simone Simons, solistă) nu ar fi fost deloc fericită.
R: De ce?
M.J: Pentru că MaYaN este un proiect mult mai dur decât Epica, dar melodic în acelaşi timp. Cu Epica nu aş fi putut aborda un astfel de stil, deoarece Simone este solista noastră şi cu MaYaN am încercat o nouă abordare, am integrat tot ce nu am putut face cu Epica.
R: De asemenea, aveţi şi foarte mulţi muzicieni invitaţi. Spre exemplu, Laura Macri, Floor Jansen (ReVamp, ex. After Forever).
M.J: Da, fanii aşteaptă de mulţi ani să audă o colaborare între Floor şi Simone, iar acum cu MaYaN acest lucru se va întâmpla în sfârşit.
R: Ele oricum au mai cântat împreună în concerte.
M.J: Da, dar niciodată pe o înregistrare.
R: De ce ai decis să studiezi psihologia şi nu ai urmat cursurile unei facultăţi de muzică?
M.J: Întotdeauna am vrut să fac lucruri care să-mi placă. M-a atras foarte mult psihologia şi cred că nu mi-ar fi plăcut deloc să studiez muzica.
Vreau să fac ce îmi place din proprie iniţiativă, nu vreau să fac ceva pentru că aşa îmi spune cineva. Iar în muzică vreau să fac ce vreau eu. Am auzit poveşti despre oameni care au studiat la Conservator şi după asta nu au mai putut gândi muzica printr-o prismă personală, erau deja oarecum programaţi. Şi eu nu vreau să păţesc acelaşi lucru, nu vreau să fiu programat ca ei. De asemenea, vreau să ascult muzică în felul meu. Acesta este motivul pentru care nu am vrut să studiez muzica.
R: Dar aproape toţi colegii tăi de trupă au studii muzicale.
M.J: Yves Huts, basistul, a studiat economia. Isaac (n.a chitarist), Arien (n.a baterist) şi Coen Janssen (n.a clăpar) au studiat muzica. Deci jumatate-jumatate. Poate sunt deja programaţi (râde).
R: Poţi ajunge să te pierzi cântând mereu aceleaşi partituri.
M.J: Eu nu vreau acest lucru, pentru că am luat lecţii de chitară jumătate de an şi tipul m-a pus să cânt ceva ce nu-mi plăcea. Eu i-am zis că vreau sa cânt Iron Maiden, iar el a refuzat şi a zis că întâi trebuie să cânt acele partituri şi atunci am zis că nu vreau.
R: Te-ai gândit să începi o carieră ca psiholog sau psihiatru sau preferi să studiezi din afară spiritul uman?
M.J: Mi s-a părut interesant modul în care gândesc oamenii. De aceea am şi ales să studiez psihologia.
R: Ai aplicat ce ai studiat şi în muzică?
M.J: Da, cred că tot ce am realizat în viaţă a ajuns să fie integrat cumva în versurile pe care le scriu. La fel şi studiul psihologiei, dar nu la un nivel conştient.
R: Întrebam asta, deoarece versurile de la "Resign to Surrender" şi "Martyr of the Free World" au o tematică sociologică pregnantă şi conţin un avertisment foarte puternic la adresa oamenilor.
M.J: Pentru că ne îndreptăm cu toţii într-o direcţie greşită, tot ceea ce contează sunt banii. Ce sunt banii în ziua de azi? Doar un număr într-un cont bancar. În trecut banii erau un echivalent pentru aur, astăzi banii nu mai înseamnă nimic... sunt doar aer, o glumă. Oamenii trăiesc pentru ceva ce este o glumă şi astfel trăiesc într-o poveste, în ceva ce nu mai este real. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt transformaţi în sclavi. Toată lumea munceşte doar pentru un mic grup de elită care are toată puterea, care este de fapt o putere mondială. Astfel un grup foarte mic de oameni are control asupra tuturor oamenilor din lume. Nu suntem nimic mai mult decât nişte furnici care muncesc pentru o regină. Eu am decis să nu particip în acest sistem. Eu fac de unul singur ceea ce vreau, întotdeauna am făcut ceea ce am vrut şi nu am nici un regret. Mă simţ liber. Majoritatea oamenilor au un serviciu de care nu sunt mulţumiţi, iar când îi întrebi de ce continuă să lucreze acolo, răspunsul este "Am nevoie de banii aceia". Astfel ei sunt deja prinşi ca nişte musculiţe în plasa păianjenului.
R: Vorbind de această dominare, inclusiv industria muzicală, marketing-ul şi vânzarile vin înaintea artei. Cum reuşiţi să faceţi faţă acestei realităţi?
M.J: Am semnat cu o casă de discuri care nu se amestecă deloc în muzica noastră sau în grafica albumelor noastre. Pentru că Nuclear Blast este printre puţinele case de discuri care îi lasă pe artişti să decidă cum să sune muzica lor, ce grafică să folosească şi cum să-şi conceapă concertele, iar ea se ocupă de vânzarea proiectului.
Noi nu le spunem cum să-şi vândă CD-urile, ei nu ne spun cum să ne facem muzica sau cum sa ne proiectăm grafica. Şi nu mai sunt atât de multe case de discuri la fel. Astfel noi am gasit cea mai bună casa de discuri pentru noi.
R: Tot la Nuclear Blast veţi scoate primul album al trupei MaYaN şi tot aici Floor şi-a lansat albumul de debut al formaţiei ei, ReVamp. Se axează doar pe un anumit tip de muzică?
M.J: Nu, au tot felul de formaţii de metal. Cât timp artiştii se încadrează între rock şi metal, casa de discuri are tot felul de trupe în portofoliu.
De asemenea Nuclear Blast are un contract extrem de subţire, pe când alte case de discuri au contracte groase cât o carte. Astfel poţi face orice vrei ca artist. Formaţiile sunt mulţumite şi la fel şi casa de discuri.
Acesta este singurul mod de lucru care funcţioneaza pentru Nuclear Blast. Alte case de discuri mai mari ar putea învăţa de la ea.
N.B.: Pozele sunt făcute de mine la concertul Epica din Silver Chruch, București, în data de 29.03.2011.
No comments:
Post a Comment